* * * (27.05.1997)

Cea mai noua pâine mi-ai dat-o azi de mâncare
de vreme ce nu te mai iubeam.
Temperate fecioare se aşezau în faţa uşii tale
şi-ncepeau să-ţi cânte
de doliu.
puterea lucrului de mult uitat te făcea om
tot anul,
de la capătul lumii
la neputinţa mea de a mânca o pâine prea nouă.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s